Cabinet logopedic in sectorul 3, zona Dristor. Experienta de 15 ani in logopedie si psihopedagogie speciala.

Programeaza acum o consultatie gratuita pentru o evaluare sumara si consiliere logopedica. 0731.015.327 / cabinetlogopedic@gmail.com

marți, 17 februarie 2015

Metodologia privind organizarea serviciilor de sprijin educational pentru copiii cu CES



METODOLOGIE privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale

Capitolul I
Dispoziţii generale

Art. 1. – Învăţământul special integrat reprezintă o formă de instruire şcolară diferenţiată, precum şi o formă de asistenţă educaţională, socială şi medicală complexă, destinată copiilor/elevilor/tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în unităţi de învăţământ de masă. Aceasta trebuie să corespundă nevoilor de dezvoltare ale copiilor, prin evaluarea adecvată a potenţialului de învăţare/dezvoltare şi prin asigurarea reabilitării-recuperării şi compensării deficienţelor ori tulburărilor, dificultăţilor de învăţare. Copiii, elevii și tinerii cu cerințe educaționale speciale, integrați în învățământul de masă, beneficiază, conform art.51, alin.(1) secț.13, din Legea nr. 1/5.01.2011 Legea educației naționale, de suport educațional prin cadre didactice de sprijin și itinerante, de la caz la caz.
Art. 2. – Serviciile educaţionale de sprijin pentru persoane cu cerinte educative speciale se organizează şi funcţionează în conformitate cu principiile care guvernează învăţământul preuniversitar stipulate la art. 3 din Legea nr. 1/2011 – Legea Educaţiei Naţionale
Art. 3. – În înţelesul prezentei metodologii, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
(1) Deficiență absența, pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei funcții (anatomice, fiziologice sau psihice) a individului, rezultând în urma unei maladii, accident sau perturbare, care îi împiedică participarea normală la activitate în societate.
(2) Educaţia specială este ansamblul proceselor de punere în aplicare a programelor, activităţilor de învăţare şi asistenţă complexă de recuperare-compensare (psihoterapeutică, medicală, socială, culturală) adaptate persoanelor care nu reuşesc independent să atingă, temporar sau pe toată durata şcolarizării, un nivel de dezvoltare corespunzător vârstei, pentru formarea competenţelor de bază în vederea pregatirii pentru viata de adult.
(3) Integrarea (şcolară) este procesul de adaptare a persoanei cu cerinţe educaţionale speciale la normele şi cerinţele şcolii pe care o urmează, de stabilire a unor relaţii afective pozitive cu membrii grupului şcolar (grupă/clasă) şi de desfăşurare cu succes a activităţilor şcolare.
(4) Incluziunea (şcolară) este procesul permanent de îmbunătăţire a serviciilor oferite de unităţile de învăţământ pentru a cuprinde în procesul de educaţie toţi membri comunităţii, indiferent de caracteristicile, dezavantajele sau dificultăţile acestora.
(5) Şcoala incluzivă este unitatea de învăţământ în care se asigură o educaţie pentru toţi copiii şi reprezintă mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare şi segregare. Copiii/elevii din aceste unităţi de învăţământ beneficiază de toate drepturile şi serviciile educaţionale, psihoterapeutice, medicale şi sociale, conform principiilor incluziunii sociale, echităţii şi al asigurării egalităţii de şanse.
(6) Cerinţe educaţionale speciale (CES) sunt necesităţi educaţionale suplimentare, complementare, care solicită o şcolarizare adaptată particularităţilor individuale şi celor caracteristice unei anumite deficienţe sau tulburări/dificultăţi de învăţare, precum şi o asistenţă complexa
(7) Adaptare curriculară corelarea conţinuturilor componentelor curriculumului naţional cu posibilităţile elevului cu CES, din perspectiva finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia.
(8) Profesor itinerant şi de sprijin este cadrul didactic cu studii superioare în domeniul psiho-pedagogic care desfăşoară activităţi de învăţare, stimulare, compensare şi recuperare cu persoanele cu CES integrate în unităţile de învăţământ de masă în colaborare cu toţi factorii implicaţi.
(9) Planul de servicii individualizat reprezintă modalitatea de programare şi coordonare coerentă a resurselor şi serviciilor individualizate pentru copiii/elevii/tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în unităţi de învăţământ de masă, fiind focalizat pe nevoile de dezvoltare ale acestora.
      (10) Programul de intervenţie personalizat reprezintă un instrument de proiectare şi implementare a activitatilor educaţional-terapeutice, utilizat pentru eficientizarea activităţilor de intervenţie şi atingerea finalităţilor prevazute în planul de servicii personalizat.
(11) Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE/CMBRAE) - unitate conexă cu personalitate juridică, subordonată Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, care desfășoară servicii de asistență psihopedagogică pentru părinți, copii, cadre didactice și care coordonează, monitorizează și evaluează, la nivel județean, activitatea și serviciile educaționale oferite de către: Centrele școlare pentru educație incluzivă, Centrele logopedice interșcolare și cabinetele logopedice, Centrele și cabinetele de asistență psihopedagogică, mediatorii școlari.
(12) Certificat de orientare şcolară şi profesională- document/ act oficial eliberat de către C.J.R.A.E./ C.M.B.R.A.E, în colaborare cu comisiile pentru protecția copilului din cadrul direcțiilor generale județene/ a municipiului București de asistență socială și protecția copilului, conform precizărilor cuprinse în Legea nr. 1/5.01.2011 Legea educației naționale, care precizează diagnosticul/ deficiența și orientează copiii, elevii și tinerii cu cerințe educaționale speciale pentru a fi integrați în învățământul de masă.

Capitolul II
Organizarea serviciilor educaţionale de sprijin

Art. 4. (1) Organizarea serviciilor de sprijin educaţional se face de către CJRAE/CMBRAE, în conformitate cu prevederile art. 51 alin. (1).
(2) În vederea realizării atribuţiilor specifice în domeniul educaţiei integrate, CJRAE/CMBRAE organizează următoarele activităţi şi servicii:
a) evaluează şi orientează şcolar şi profesional toţi copiii/elevii cu cerinţe educaţionale speciale;
b) emite certificatul de orientare şcolară şi profesională;
c) identifică unităţile de învăţământ de masă de pe raza judeţului/municipiului Bucureşti care asigură cele mai bune condiţii de dezvoltare psihoindividuală în funcţie de tipul şi gradul deficienţei;
d) oferă consultanţă de specialitate tuturor unităţilor de învăţământ în vederea îndeplinirii condiţiilor optime pentru asigurarea serviciilor educaţionale de sprijin;
e) oferă consultanţă de specialitate pentru părinţi şi elevi;
f) organizează echipe multidisciplinare pentru depistarea tuturor copiilor/elevilor cu CES şi pentru aplicarea planurilor de servicii individualizate;
g) asigură servicii de orientare a formării continue prin parteneriate cu instituţii abilitate;
h) organizează întâlniri de lucru, simpozioane etc. în vederea diseminării exemplelor de bune practici în domeniul educaţiei incluzive;
i) identifică copii/elevi cu dificultăţi de învăţare, de dezvoltare sau de adaptare şcolară care se găsesc la un moment dat în situaţie de eşec şcolar sau în risc de abandon şcolar şi organizează echipe multidisciplinare care să asigure servicii de educaţie remedială, consiliere psihopedagogică în funcţie de nevoile pe termen lung sau scurt ale acestora.

Capitolul III
Specificul serviciilor educaţionale de sprijin

Art. 5. – Integrarea şcolară a persoanelor cu cerinţe educaţionale speciale se realizează în unităţi de învăţământ de masă.
Art. 6. – Pentru integrarea eficientă a persoanelor cu cerinţe educative speciale este necesară crearea unor servicii de sprijin specializate în asistenţa psihopedagogică de care să beneficieze copiii/elevii/tinerii integraţi, precum şi a unor servicii de consultanţă pentru cadrele didactice din şcoala incluzivă, ceilalţi elevi, familie, comunitate.
Art. 7. – Serviciile specializate necesare pentru realizarea integrării copiilor cu cerinţe educative speciale sunt asigurate de profesorii itineranţi şi de sprijin, în colaborare cu toţi factorii implicaţi.
Art. 8. – (1) Pentru ocuparea unui post de profesor itinerant şi de sprijin trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licenţă, cu calificarea în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie
b) absolvirea unui master didactic cu durata de 2 ani, cu una din specializările din domeniul psiho-pedagogic;
c) efectuarea unui stagiu practic, cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentor cu experienţă în educaţia specială.
(2) Posturile de profesor itinerant şi de sprijin pot fi ocupate şi de absolvenţii unei instituţii de învăţământ superior, studii de lungă durată, cu calificarea în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie
(3) Absolvenţii altor specialităţi/facultăţi, titulari pe catedrele de profesor itinerant şi de sprijin, trebuie să îşi completeze studiile în termen de 6 ani de la aplicarea prezentei metodologii, prin master de 2 ani în psihopedagogie sau studii universitare de licenta nivel 1 Bologna în domeniul psihopedagogiei
Art. 9. – (1) Posturile didactice de profesori itineranţi și de sprijin sunt normate în cadrul unităţilor de învăţământ special, fiind ocupate prin concurs în conformitate cu prevederile art. 89 din Legea nr.1/2011-Legea Educaţiei Naţionale
(2) În situaţia în care, într-un judeţ, nu există o unitate de învăţământ special, profesorul itinerant şi de sprijin este încadrat de către unitatea de învăţământ de masă care are cei mai mulţi copii/elevi cu CES integraţi .
(3) În funcţie de necesităţile locale, unităţile de învăţământ pot transforma posturi/catedre didactice în posturi de profesori itineranţi şi de sprijin.
Art. 10. – Activitatea unui profesor itinerant şi de sprijin este normată ca activitate de învăţământ special, conform art. 262. alineat (3) pct. f.) din Legea nr.1/2011-Legea Educaţiei Naţionale
Art. 11. – (1) Normarea şi încadrarea profesorilor itineranţi şi de sprijin se realizează astfel:
a) un post pentru 8 copii/elevi/tineri cu deficienţe moderate sau uşoare, integraţi individual sau în grup de 2-3 elevi în grupe/clase din unităţi de învăţământ de masă, echivalent normei de predare de 16 ore
b) un post pentru 4 copii/elevi/tineri cu deficienţe grave, profunde sau asociate, integraţi individual sau în grup de 2-3 elevi în grupe/clase din unităţi de învăţământ de masă, echivalent normei de predare de 16 ore.
(2) Cele 16 ore/săptămână aferente normei de predare se realizează în activitate directă cu copilul/elevul integrat, în clasă sau în săli multifuncţionale/centre de resurse din unitatea de învăţământ unde este înscris copilul/elevul.
Art. 12. – (1) Cel puţin jumătate din activitatea din cadrul celor 16 ore se desfăşoară în grupă/clasă, în timpul activităţilor/lecţiilor de predare-învăţare, în parteneriat cu cadrul didactic de la grupă/clasă.
(2) Activitatea directă cu copilul/elevul integrat, în săli multifuncţionale/centre de resurse din unitatea de învăţământ, se desfăşoară în afara orelor de curs.
(3) Numărul de ore şi disciplinele de învăţământ la care participă profesorul itinerant şi de sprijin sunt stabilite de comun acord cu cadrele didactice de la grupă/clasă.
Art. 13. – (1) Categoriile de copii/elevi care beneficiază de serviciile educaţionale de sprijin sunt :
a) copii/elevi cu certificat de orientare şcolară şi profesională eliberat de comisia de evaluare şi orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE;
b) copii/elevi cu dificultăţi de învăţare, de dezvoltare sau de adaptare şcolară care se găsesc la un moment dat în situaţie de eşec şcolar sau în risc de abandon şcolar şi beneficiază de servicii de educaţie remedială/consiliere psihopedagogică din partea cadrelor didactice de la clasă/consilierului şcolar/profesorului logoped etc. În funcţie de evoluţia elevului, cadrele didactice care au lucrat cu acesta pot recomanda evaluarea de către comisia din cadrul CJRAE/CMBRAE în vederea asigurării unui profesor itinerant şi de sprijin.
(2) Toţi copiii/elevii care au fost orientaţi şcolar către serviciile educaţionale de sprijin beneficiază de suportul psihopedagogic al unui profesor itinerant şi de sprijin.
Art. 14. – În situaţia în care elevul nu atinge standardele minime de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu, modul de pregătire corespunzătoare clasei în care se află deşi a beneficiat de toate serviciile educaţionale de sprijin, acesta poate fi reorientat către o unitate de învăţământ special, în conformitate cu prevederile art. 54 din Legea nr. 1/2011-Legea Educaţiei Naţionale
Art. 15. – (1) În vederea depistării precoce, CJRAE/CMBRAE constituie echipe multidisciplinare care realizează evaluarea tuturor copiilor cu cerinţe educaţionale speciale sau cu risc în dezvoltarea competenţelor personale.
(2) Pentru realizarea activităţii de la alineatul (1) CJRAE/CMBRAE obţine informaţii de la medici pediatri, medici de familie, psihologi, specialişti din direcţiile generale de asistenţă şi protecţia copilului, cadre didactice din creşe, grădiniţe şi centre de zi etc.
Art. 16. – (1) Toţi copiii/elevii evaluaţi si identificaţi cu cerinţe educaţionale speciale sau cu risc în dezvoltarea competenţelor personale vor fi orientaţi şcolar de către comisiile din cadrul CJRAE/CMBRAE.
(2) Orientarea şcolară se va face în funcţie tipul şi gradul deficienţei, către unităţi de învăţământ de masă sau speciale, în conformitate cu prevedrile art. 50 alin. (1) din Legea nr. 1/2011.
(3) În situaţia în care copilul este orientat şcolar spre unităţile de învăţământ de masă acesta va beneficia şi de serviciile educaţionale de sprijin.
Art. 17. – Copilul/elevul cu cerinţe educaţionale speciale integrat va fi monitorizat şi evaluat periodic de către comisia internă de expertiză complexă din unitatea de învăţământ special la care este încadrat profesorul itinerant şi de sprijin care oferă serviciile de sprijin.
Art. 18. – Anual, comisia internă de expertiză complexă  realizează un raport pe care îl trimite, împreună cu dosarul elevului, comisiei din cadrul CJRAE/CMBRAE propunând menţinerea tipului de orientare şcolară sau modificarea acesteia, în funcţie de rezultatele evaluării.
Art. 19. – Atribuţiile profesorului itinerant şi de sprijin :
c) colaborează cu comisia internă de expertiză complexă din unitatea de învăţământ special în vederea preluării informaţiilor privind evaluarea şi planul de servicii individualizat al copilului/elevului cu cerinţe educative speciale integrat în învăţământul de masă;
d) colaborează cu toate cadrele didactice din unitatea de învăţământ în care este înscris copilul/elevul în vederea realizării unei integrări şcolare eficiente şi a punerii în aplicare în mod unitar a planului de servicii individualizat;
e) elaborează şi pune în aplicare planul de intervenţie personalizat realizat pe baza planului de servicii individualizat, în parteneriat cu membri echipei multidisciplinare;
f) realizează adaptarea curriculară în parteneriat cu cadrele didactice de la grupă/clasă;
g) monitorizează aplicarea programelor curriculare adaptate şi evaluează, în parteneriat cu cadrele didactice de la grupă/clasă, rezultatele aplicării acestora;
h) realizează materiale didactice, instrumente de lucru şi de evaluare specifice în colaborare cu cadrele didactice de la grupa/clasa în care sunt elevi cu cerinţe educative speciale;
i) participă, în timpul orelor de predare/învăţare, la activităţile care se desfăşoară în clasă;
j) participă la activităţile educative şcolare şi extraşcolare din grupă/clasă în calitate de observator, consultant, coparticipant;
k) desfăşoară activităţi de stimulare cognitivă individuale sau în grup;
l) realizează evaluări periodice şi reproiectează programul de intervenţie personalizat în funcţie de rezultatele obţinute;
m) consiliază părinţii/tutorii copiilor/elevilor care beneficiază de serviciile de sprijin şi colaborează cu aceştia;
n) la cererea părinţilor/tutorilor şi/sau a cadrelor didactice poate recomanda evaluarea şi orientarea şcolară de către comisia din cadrul CJRAE/CMBRAE pe toţi acei copii/elevi care au dificultăţi de învăţare şi nu beneficiază de servicii educaţionale de sprijin.
Art. 20. – Profesorii itineranţi şi de sprijin  sunt salarizaţi în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

Capitolul IV
Facilităţi acordate unităţilor de învăţământ integratoare

Art. 21. –  În grupele/clasele în care sunt integraţi copii/elevi cu CES care beneficiază de servicii educaţionale de sprijin efectivele se diminuează cu 2 copii/elevi pentru fiecare copil/elev integrat.
Art. 22. – Cadrele didactice din unităţile de învăţământ integratoare beneficiază de cursuri de formare în domeniul educaţiei incluzive, organizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Art. 23. – (1) Cadrelor didactice care lucrează cu copii/elevi cu cerinţe educative speciale integraţi în unităţi de învăţământ de masă li se vor acorda în fişele de evaluare cel puţin 5 puncte pentru fiecare copil/elev integrat, dar nu mai mult de 10 puncte.
(2) Se recomandă inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti ca, la întocmirea grilei cu punctajele prevăzute pentru obţinerea gradaţiei de merit şi a distincţiilor, să stabilească pentru cadrele didactice din învăţământul de masă care integrează copii/elevi cu cerinţe educative speciale un punctaj echivalent cu cel acordat pentru obţinerea unor performanţe în pregătirea elevilor distinşi la concursurile şi olimpiadele şcolare.

Capitolul V
Dispoziţii finale

Art. 24. – Pentru elevii cu cerinţe educative speciale integraţi în unităţi de învăţământ de masă se asigură servicii educaţionale prin profesori itineranţi şi de sprijin pe durata învăţământului preşcolar şi pe întreaga perioadă a şcolarizării.
Art. 25. Pentru asigurarea egalităţii de şanse, toţi elevii cu cerinţe educaţionale speciale care participă la evaluările prevăzute de art. 74 din Legea nr. 1/2011 – Legea Educaţiei Naţionale şi la examenele/concursurile locale şi naţionale beneficiază de adaptarea condiţiilor de desfăşurare al acestora, pe baza recomandărilor formulate în certificatul de orientare şcolară şi profesională eliberat de către comisiile din cadrul CJRAE/CMBRAE.
Art. 26. – (1) Copiii/elevii/tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, integraţi în unităţile de învăţământ de masă, beneficiază de asistenţă socială constând în asigurarea alocaţiei zilnice de hrană, a rechizitelor şcolare, a cazarmamentului, a îmbrăcămintei şi a încălţămintei în cuantum egal cu cel pentru copiii aflaţi în sistemul de protecţie a copilului, precum şi de găzduire gratuită în internate sau centrele de asistare pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale din cadrul direcţiilor generale judeţene/a municipiului Bucureşti de asistenţă socială şi protecţia copilului.
(2) Drepturile prevăzute la alin. (1) vor fi asigurate din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ la care sunt înscrisi copiii/elevii.

sâmbătă, 14 februarie 2015

De ce parintii nu asista de regula la sedintele logopedice?


Multi parinti se intreaba, pe buna dreptate, de ce terapeutul îi invita in sala de asteptare pe durata sedintelor logopedice. Majoritatea sunt curiosi sa afle cum se desfasoara activitatea cu copilul lor in cabinetul logopedic.

Cu toate acestea, este important ca parintii sa stie inca de la prima intalnire, ca este deosebit de important sa se stabileasca relatia unu-la-unu intre logoped si copil.

Astfel, se pun bazele unei relatii personale si valorizante, intre logoped si copilul logopat. Copilul, aflat la varsta la care poate sa vorbeasca in nume propriu si isi construieste abilitatile de relationare cu persoanele din afara familiei, se simte mai degajat si mai liber in discutia cu logopedul, atunci cand parintii nu sunt spectatori sau critici activi.

De multe ori parintii simt nevoia sa critice copilul pentru anumite greseli sau stangacii pe care acesta le manifesta in exprimare. Adesea, asistenta parintilor la activitatile din cabinetul logopedic are efecte nedorite: astfel, copiilor le vine greu sa-si concentreze atentia, sunt mai inhibati iar unii dintre acestia devin (paradoxal!) mai neascultatori in relatia cu logopedul.

Pentru a evita astfel de situatii si avand scopul de a eficientiza procesul terapeutic, se recomanda ca pe durata sedintelor, parintii sa fie gazduiti 20-30 minute in sala de asteptare.

Scopul acestei invitatii nu este nici pe departe acela de a elimina parintele din schema terapeutica. Dimpotriva!

Asadar, cum valorizam si implicam parintele in activitatea de terapie, daca nu i se permite sa asiste la sedintele de terapie logopedica? Pe langa aspectele nefavorabile expuse mai sus, simplul fapt de a permite parintelui sa asiste la activitatile de terapie nu reprezinta o actiune suficienta pentru a obtine si implicarea acestuia in demersul terapeutic.

Implicarea parintelui se obtine in acelasi mod ca si implicarea copilului. Asa cum copilul are dedicat in prima parte a sedintei, un timp "al sau" petrecut cu terapeutul, intr-o maniera similara, parintele va beneficia, in partea a 2-a a sedintei, de un timp special dedicat pentru discutiile cu terapeutul.

O sedinta logopedica este constituita din doua parti:

- prima parte (20-30 minute), dedicata activitatii copilului sub indrumarea logopedului
- a doua parte (10-20 minute), dedicata consilierii si indrumarii parintilor

In a doua parte a sedintei logopedice, in timp ce copilul lucreaza independent pe fise sau se joaca, logopedul îi invita pe parinti in cabinet, unde, prin discutii, explicatii, intrebari si raspunsuri, consiliere si demonstratii, intre logoped si parinti se vor pune la fiecare intalnire, bazele unui parteneriat in beneficiul copilului.

Exista desigur si exceptii de la regula, si anume, situatii in care, cel putin la primele sedinte in cabinetul logopedic, este necesara prezenta parintilor: de regula, atunci cand copilul are o varsta prea mica (de regula, sub 3 ani). In aceasta situatie sedintele logopedice vor imbraca mai degraba forma unor sedinte de consiliere pentru parinti.

vineri, 6 februarie 2015

Si totusi... nu se-nvarte! R-ul graseiat


Emisia lui "R - de România" nu este o misiune usoara. Dat fiind faptul ca R-ul românesc este o consoana vibranta, in a carei emisie sunt implicate mecanisme destul de complexe, sunetul R apare printre ultimele sunete in vorbirea copilului.

Fortarea copilului sa-l spuna pe Rrr inainte ca acesta sa fie pregatit, precum si alte bariere ce tin de particularitatile individuale ale fiecarui copil, pot duce la emisia deformata a sunetului R, astfel incat sa apara pronuntia specifica persoanelor despre care se spune ca sunt "rârâite"

Aceasta "rârâială" are denumirea stiintifica generica de rotacism. Rotacismul consta in pronuntia defectuoasa a sunetului R. Pararotacismul, apare atunci cand sunetul R este omis sau inlocuit cu alte sunete (cel mai frecvent cu L, i, sau î, mai rar cu N, h sau d).

Rotacismul are mai multe tipuri de manifestari. In cazuistica mea am intalnit rotacisme velare, rotacisme uvulare, rotacisme interdentale si rotacisme labiale. Atunci cand apar rotacismele velare si uvulare emisia sunetului este similara cu R-ul frantuzesc sau R-ul german.

Aceste tipuri de rotacisme sunt destul de rezistente la corectare, mai ales daca automatismul este bine fixat.

Cu exceptia situatiei in care este afectata si consoala L (atunci cand L este pronuntat tot velar, R) si desigur, cu exceptia situatiilor in care rotacismul zgarie auzul sau daca stiti sigur ca profesia pe care si-o va alege copilul depinde de o pronuntie impecabila a sunetelor limbii romane, nu recomand in mod deosebit terapie logopedica pentru corectarea rotacismelor velare / uvulare. 

Recomand in schimb, cateva sedinte de constientizare fonologica si de diferentiere a sunetelui R de alte sunete (L, N) pentru a va asigura ca nu vor exista probleme la scris, o data cu intrarea copilului in clasa pregatitoare / clasa I-a.

Astfel, rotacismul velar / uvular necorectat este integrat ca o nota de farmec personal.

Sa faci podul din picioare sau Spune, odata, Rrrrr, nu îîîî sau L!

Am observat de-a lungul timpului ca foarte multi dintre adultii care s-au prezentat cu micutii la cabinetul logopedic pentru evaluare si terapie, mamici, tatici, bunici, matusi, etc., sunt cel mai adesea ingrijorati de faptul ca micutul "pacient" nu vrea sub niciun chip sa-l spuna pe R.

Poate fi oricat de peltic, dar opune rezistenta cu obstinatie atunci cand i se atrage atentia intr-un mod insistent ca nu se spune "la levedele" ci "la rrrevederrre" sau ca se spune corect "Rradu" in loc de exasperantul "iadu".

               Probabil si din cauza foaimoasei poezii "Râu răţuşcă, rămurică, Rică nu ştia să zică", multi dintre parintii sau apartinatorii copiilor care se prezinta la cabinetul logopedic, sunt de parere ca dificultatile copilului in pronuntia sunetului R mai importante decat alte dificultati de pronuntie, exagerand importanta sunetului R. Astfel, solicitarea lor include "rezolvarea" cu prioritate a acestei "probleme".

Abordarea acestor parinti sau apartinatori care tind sa ignore tabloul complex al dificultatilor de pronuntie pe care le intampina copilul, se concentreaza pe restabilirea importantei fiecarui sunet afectat. De asemenea, trebuie sublinat si faptul ca este de preferat ca sunetele sa se corecteze "pe rand" si "la randul lor", in functie de specificul tulburarilor si de particularitatile fiecarui copil in parte.

              Tuturor parintilor le explic pe scurt micile secrete ale pronuntiei sunetului R (românesc) si le recomand ca masura de "prim-ajutor" sa nu mai forteze copilul sa spuna cu tot dinadinsul "rrrr". Motivul este unul foarte simplu: cel mai adesea, rezultatul eforturilor este contrar asteptarilor si dimpotriva, copilul va pronunta din ce in ce mai "departe de adevar" sunetul R, spre disperarea parintilor care vor considera ca acest esec se datoreaza lenei sau incapatanarii copilului. Nimic mai fals. Si totusi... Au repetat sute de cuvinte cu R (la inceput, la mijloc, la sfarsit). De ce nu apar rezultatele?

Raspunsul la aceasta intrebare nu este simplu. Dar, cel mai adesea, tehnica de a forta pronuntia sunetului R nu da rezultatele scontate - atunci cand copilul nu este inca pregatit sa pronunte acest sunet (care apare, de regula, printre ultimele in dezvoltarea normala a limbajului). Pot exista si cauze fizice care impiedica pronuntia corecta a sunetului R (printre cele mai frecvente cauze enumeram: frenul lingual foarte scurt, musculatura linguala rigida, dirijarea deficitara a aerului si mai rar, diverse malformatii ale aparatului fono-articulator).

              Daca ti-ar propune cineva sa faci podul din picioare, dupa modelul unui gimnast oarecare, ai accepta? Daca tu nu poti face podul fara niciun fel de pregatire, atunci de ce crezi ca un copil ar putea spune un R "de vis" doar pentru ca i-ai aratat ca tu stii sa spui rrrrr?

Etapa cea mai importanta in corectarea/impostarea sunetului R este pregatirea prealabila a copilului. Este exact ceea ce fac si sportivii inainte de a se apuca de gimnastica, sarituri si alte minunatii: incalzirea si exercitiile pregatitoare. Etapa de incalzire a aparatului fono-articulator poate dura, in functie de particularitatile fiecarui copil (dar si ale familiei din care provine), de la cateva zile, la cateva luni... sau mai multe luni.

Dupa un timp, mult asteptatul R va aparea, fie spontan, fie cu ajutorul altor exercitii specifice. Dar cel mai adesea, apare spontan, spre satisfactia tuturor celor implicati!

Cat timp dureaza o sedinta logopedica?


Durata unei sedinte individuale este de regula, 30-40 minute. In functie de particularitatile fiecarui "pacient" dar si de specificul dificultatilor de limbaj, aceasta durata poate fi prelungita sau diminuata.

Logopedul are putere de decizie deplina in ceea ce priveste stabilirea duratei unei sedinte de terapie.

De regula, durata unei sedinte este structurata pe 2 etape:
a) activitatea terapeutica individuala (20-30 minute, aprox.50-60% din durata intregii sedinte);
b) activitatea de consiliere individuala a parintilor sau apartinatorilor (10-20 minute, aprox. 40-50% din durata intregii sedinte).

joi, 5 februarie 2015

Materiale didactice utile logopezilor si psihologilor

Recomand materialele de mai jos logopezilor si psihologilor.
Lista va fi completata periodic. Astept sugestiile voastre pe cabinetlogopedic@gmail.com

Psihologia si Logopedia in practica scolara


Materiale didactice pentru logopezi si parinti

Materialele recomandate mai jos sunt utile atat pentru specialistii logopezi cat si pentru parinti.

Recomand parintilor sa parcurga materialele prezentate mai jos, sub indrumarea logopedului.

Lista va fi completata periodic. Astept sugestiile voastre pe cabinetlogopedic@novacrin.ro

Mici secrete in emiterea sunetului R